Monthly Archives: July 2012

Reintoarcerea in Eden.

Prezentam aici unele din problemele agriculturii. Acum va prezint, prin intermediul urmatorului film, parte din solutii. Permacultura, in ansamblul ei, are mult mai multe solutii care nu sunt abordate in film ( proiectarea gradinii cu elemente ce se sustin/ajuta reciproc pe zone, un gen de ergonomie a gradinii; plantele companion; protejarea si incurajarea vietii salbatice etc.). Cu toate astea, filmul arata modul in care se poate face o gradina cu munca/interventie minima.Cu rezultate spectaculoase bazate pe cateva idei simple. Macar pentru frumusetea culorilor si bogatia recoltei merita urmarit.

Din pacate nu pot sa pun codul embed. Asa ca va voi da linkul . In engleza filmul se numeste: “back to eden”. Iar site-ul proiectului este aici.

Share and Enjoy

  • Facebook
  • Twitter
  • Delicious
  • LinkedIn
  • StumbleUpon
  • Add to favorites
  • Email
  • RSS

Apa.

Cand vii pe lumea asta ar trebui sa ai doua lucrui din belsug si ele ar trebui sa fie gratis. Aer si apa. Aerul, deocamdata, e partial gratis. In schimb, daca stai intr-un oras mare, apa e pe bani. Rece sau calda, nu conteaza, factura vine lunar. Daca nu stii, platesti si apa pluviala. Daca ploua, cotizezi.

Daca iesi din casa si n-ai doi lei la tine sa-ti cumperi o apa imbuteliata, risti sa te deshidratezi in plina strada si nimeni sa nu te bage in seama. Poate vreun inimos sa sune la 112. Uneori, daca ai noroc, mai gasesti o tasnitoare daramata printr-un parc. Daca esti pe langa parc. Cam aici am ajuns. Un drept, in opinia mea fundamental, trebuie cumparat zilnic.

In schimb, in sate , la fiecare colt de ulita, e o fantana facuta de oamenii locului, pentru oamenii locului. Facuta candva, nimeni nu-si mai aminteste cand, poate in timpurile cand oamenilor le pasa de oameni si faceau ceva pentru comunitate. Pe unele mai exista o placuta, partial lizibila, cu o cruce si numele ctitorului.  Toata lumea isi aminteste ca aia a fost prima fantana a satului, ca de acolo luau toti apa si ca si in prezent are cea mai buna apa de fiert fasolea.

Cred ca apa va fi un motiv fundamental care va sta la baza schimbarii paradigmei. Sau lipsa ei.

 

Share and Enjoy

  • Facebook
  • Twitter
  • Delicious
  • LinkedIn
  • StumbleUpon
  • Add to favorites
  • Email
  • RSS

Sistemul.

E atat de simplu sa traiesti in zilele noastre. Totul vine atat de facil. Pac, apesi un buton si s-a facut lumina. Invarti de un robinet si ai apa calda. Fascinant si seducator. Mergi la magazin si poti cumpara ananas in mijlocul iernii. Nu trebuie sa te intrebi de unde vin toate astea, sunt acolo, le-ai gasit acolo, cum ai gasit si televizorul si radioul si blocurile si masinile. Poti jura ca n-ai amintiri fara ele.  Si chiar daca nu-s ale tale sau nu ti le permiti, toate acestea sunt adanc inradacinate in mentalul tau. Asa e lumea. De ce m-as intreba eu cum de se face lumina cand apas comutatorul? Ce-mi pasa? Ma bucur doar de beneficii. Mda, cu un mic inconvenient. Factura. Eh, dar asta vine doar o data pe luna iar lumina am tot timpul.

Lasand gluma la o parte, e atat de confortabil sa traiesti in zilele noastre, pentru ca nu ai nicio responsabilitate. Nu-ti pasa cate paduri se defriseaza ca sa ai mobila, hartie, electricitate, mancare. Tu stii ca te duci frumos la munca, bagi 8-10 ore, iei un ban si-ti vezi de viata. Responsabilitatea ta esti tu si familia ta. Dupa asta, potopul. Sistemul te-a educat asa. Tu crezi in sistem. El te protejeaza, el iti ofera asistenta medicala, scoala si cate si mai cate. Tot el te-a educat sa crezi ca aceasta simbioza va fi perpetua. Ca daca esti un cetatean normal, sistemul va avea grija de tine. Si cum sa nu crezi? La cat e de simplu, la cate tentatii exista la fiecare pas. Tentatii nascocite ca sa-ti tina aceasta perdea pe ochi. (Ca reclama aia idioata la samsung galaxy s3: inteligent, uman. Sa mori tu, prietene? Nu vezi ca-i doar o bucata de plastic cu luminite?)

Revenind, cu totii suntem extrem de dependenti de sistem, ca vrem, ca nu vrem, ca realizam sau nu. Cand sistemul va pica (nu e o problema de “daca”, ci de “cand”) vei constata ca mancarea e extrem de greu de produs daca n-o gasesti la raft. La fel si electricitatea si caldura in casa si apa calda la robinet, iar ananasul iarna va deveni un lucru imposibil.

Share and Enjoy

  • Facebook
  • Twitter
  • Delicious
  • LinkedIn
  • StumbleUpon
  • Add to favorites
  • Email
  • RSS

Situatia actuala.

Share and Enjoy

  • Facebook
  • Twitter
  • Delicious
  • LinkedIn
  • StumbleUpon
  • Add to favorites
  • Email
  • RSS

Idei de reciclare.

De ce sa dai bani pe lucruri cand poti gasi solutii originale? Si care mai salveaza si mediul. Azi, sticlele de plastic:

1)  O punga cu fermoar costa in medie 15 bani. Dar nu le gasesti decat la seturi de 100. Uite o idee:

O jardiniera de marimea unei sticle de plastic costa in medie 5 lei. Idea asta te salveaza:

 

Pentru a pune in practica urmatoarea idee e mai mult de munca, dar si banii salvati sunt mult mai multi.

-VA URMA-

Share and Enjoy

  • Facebook
  • Twitter
  • Delicious
  • LinkedIn
  • StumbleUpon
  • Add to favorites
  • Email
  • RSS

Prejudecata normalitatii

Prejudecata normalitatii, sau plierea pe normalitate, se referă la o stare mentală a oamenilor cand se confrunta cu un dezastru. Ea îi determină pe oameni să subestimeze atât posibilitatea de a se produce un dezastru cat şi efectele sale posibile. Acest lucru duce de multe ori în situaţia în care oamenii nu reuşesc să se pregătească în mod adecvat pentru un dezastru, precum şi, la o scară mai largă, eşecul guvernelor de a include populaţia în pregătirile sale în caz de catastrofe. Ideea de la care pleaca părtinirea normalitatii este că, deoarece nu a avut loc un dezastru, atunci nu se va produce. Asta, de asemenea, duce la incapacitatea oamenilor de a face cu un dezastru după ce aceasta apare. Oamenii aflati intr-o astfel de situatie reactioneaza cu dificultate la ceva ce nu au experimentat înainte. Oamenii, de asemenea, tind să interpreteze avertismente în modul cel mai optimist, cramponandu-se de orice ambiguitate pentru crede ca situatia e mult mai putin grava. (http://en.wikipedia.org/wiki/Normalcy_bias)

Mai tineti minte criza? Stiu ca o tineti, doar ne afecteaza in continuare. Mai tineti minte cum a pornit? Da, recunosc, e o intrebare mai complicata. Sa ne amintim:
In SUA: Ieri toate bune si frumoase, miliardele zburau pe piata derivatelor si azi pica Lehman brothers. A anuntat cineva? Da, putini, dar nimeni n-a crezut. S-a pregatit lumea pentru criza? Doar putini, la varf.
In Romania: Ieri (miercuri) toti politicienii ne asigurau ca nu-i nicio criza, ca ea e afara, ca n-avem noi treaba, si azi (joi) a venit criza peste noi, am taiat salariile, suntem oficial in criza. Peste noapte. La fel ca in SUA. Cu toate ca Romania a avut un avantaj, la noi criza s-a instalat “oficial” cu vreo 6 luni dupa SUA. Si totusi, cati oameni s-au pregatit in intervalul asta? Cred ca un procent mult mai mare si-a cumparat atunci case la preturi astronomice, pentru ca “la noi n-o sa vina criza, frate”.

Acum, revenind in prezent, cred ca e clar pentru toata lumea ca sistemul capitalist isi traieste ultimele spasme. Cate summituri UE au fost in ultimele 6 luni? Cred ca mai multe decat au fost de la infiintare. Asta pentru ca situatia e “roz”, dar prezinta si umfaturi.
- Lasa, dom’ne, ca gasesc ei o solutie. Sau nu.

- Da’ la TeVeu n-a zis nimic. Dar de criza ti-a spus?

La fel, cred ca toata lumea e de acord ca petrolul e o resursa finita, dar toata lumea crede ca va veni altcineva sa rezolve situatia (energii alternative, noi reglementari, tehnologii mai performante). Asuma-ti responsabilitatea vietii tale, pentru ca NIMENI n-are grija de tine.

Share and Enjoy

  • Facebook
  • Twitter
  • Delicious
  • LinkedIn
  • StumbleUpon
  • Add to favorites
  • Email
  • RSS